Furtună pe mare

Văd în ochii tăi o mare.

O mare de greșeli,

O mare de vrute și nevrute,

O mare de noi.

Și mai văd marea cum plânge

Sărat,  câteodată cu bucăți de sare.

Și marea-i deasupra cerului.

Marea ta, din ochii tăi,

Cerul înnorat, din ochii mei.

Când plouă din mare 

Îmi plouă fix în mijlocul norilor,

Lovește cu sare-n nori, îi înfurie.

Ei se lovesc să-și facă curaj, își dau palme,

Ca mai apoi să-nceapă o furtună sărată.

Marea și cerul se rostogolesc într-o bătaie,

Până ceru-mi e deasupra mării tale.

Și-o umple de gânduri sărate.

O umple până la refuz, până ce marea se-neacă

De gânduri sărate și colțuroase.