Cum?

Cum naiba să-i explic fiecărui atom din mine

Să fugă de fiecare atom din tine?

Continui să-i înjur, să îi blestem,

Și uite că nu vrea nici măcar unul să mă asculte,

Nici măcar unul să te uite, nici măcar unul să se-nfructe 

Din alte trupuri, decât dacă-s alte trupuri de "tu".

Cum naiba să-i explic fiecărui ochi în parte

Să fugă de fiecare ochi al tău?

Continui să-i închid, dar se deschid

După vreo secundă de închis strâns.

Eu le strig să nu se uite, lor le e frică să te uite,

Și-mi vine parcă să-i apuc și să-i arunc din orbite.

Cum naiba să-i explic fiecărei mâini în parte

Să fugă de fiecare mână a ta?

Continui să le urlu, să le lovesc de pereți

De fiecare dată când le-au căutat pe a tale.

Vreau să le rup de trunchi și să le-ngrop sub mare

C-atunci când te țin aproape zâmbesc și ele printre degete.

Cum să-i explic oare fiecărui pas în parte

Să fugă de fiecare pas al tău?

Că se-mpiedică de fiecare dată când încearcă

S-alerge de pașii tăi, să fugă din urma ta.

I-aș smulge și i-aș arunca departe de urma și umbra ta,

Dar faci cumva și-mi tot calci pe vârfuri, iar durerea asta-mi place.